Postare prezentată

ACTUALIZAREA METODEI DE EVALUARE A CELOR 10 ELEMENTE- EVALUAREA DETALIATĂ A ELEMENTULUI 1

SCHEMA DESCRIPTIVĂ DE EVALUARE LEGI APLICABILE -Legea nr. 123 din 10 iulie 2012 energiei electrice si a gazelor naturale -Ordin...

miercuri, 7 septembrie 2016

METODA ATHEANA

TEHNICA PENTRU ANALIZA EVENIMENTELOR UMANE (ATHEANA)
Referințe
1. A Technique for Human Event Analysis (ATHEANA) - Technical Basis and
Methodological Description. NUREG/CR-6350. U.S. Nuclear Regulatory Commission,
Brookhaven National Laboratory, Upton, NY, April. 1996. Prepared by Cooper, S.E.,
Ramey-Smith, A.M., Wreathall, J., Parry, G.W., Bley, D.C. Luckas, W.J., Taylor, J.H.,
Barriere, M.T.
2. Technical Basis and Implementation Guidelines for A Technique for Human Event Analysis (ATHEANA). NUREG-1624, May  2000. Division of Risk Analysis and Applications. Office of Nuclear Regulatory Research, US NRC, Washington DC.
Detalii
Premisa acestei metode este că erori semnificative umane apar ca rezultatul unor ”contexte forțate de eroare (EFC) definite ca și combinații de condiții din cadrul întreprinderii și alte influențe care determină ca erorile operatorului să fie mai probabile.

Pași:
1. Integrarea problemelor de interes în perspectiva ATHEANA HRA/PRA
2. Identificarea evenimentelor de eroare umană și a acțiunilor nesigure care sunt relevante.
3. Pentru fiecare eveniment de eroare umană sau acțiune nesigură identificarea (pe baza unei abordări structurate și controlate) a motivelor pentru care astfel de evenimente apar;
4. Cuantificarea EFC și a probabilității fiecărei acțiuni nesigure, fiind dat un anumit context;
5.Evaluarea rezultatelor analizei în termenii problemei pentru care a fost realizată analiza. .
EFC sunt identificate folosind 4 scheme de căutare:
-primele 3 căutări identifică condițiile din întrperindere și regulile care implică devieri, respectiv:
   - o căutare pentru devieri fizice din răspunsul așteptat de la proces (întreprindere);
    -o căutare a procedurilor formale care se aplică în mod normal sau se pot aplica în scenariul de deviere găsit la prima căutare;
     -o căutare pentru dependințele de sistemele suport și efectele dependente de pre-inițierea acțiunilor umane;
     - o căutare ”inversă” pentru tipurile de eroare și tendințele operatorului. În această căutare se realizează un catalog al tipurilor de eroare – pentru a identifica pe cele care au putut determina evenimente cu erori umane precum și acțiuni nesigure semnificative. Apoi sunt identificate condițiile de întreprindere și regulile asociate cu un răspuns necorespunzător. Modelul de cuantificare pentru probabilitatea evenimentelor umane de eroare (HFEs) ia în considerare 3 elemente de bază:  
1.Probabilitatea EFC- o combinație între condițiile din întreprindere și factorii de formare ai performanței considerați probabili să dea naștere unei acțiuni umane nesigure (UA-unsafe action). Informații specifice din întreprindere sunt disponibile din următoarele surse:
-analiza statistică a experienței de operare;
-calcul ingineresc;
-opinii calitative de la experți; 
2. Probabilitatea UA- situația preferată e cea în care formatorii operatorilor oferă raționament de tip expert ca un input pentru cuantificarea acțiunilor nesigure- dacă acest input nu este disponibil- metodele de modelare sunt a 2-a opțiune.
3. Probabilitatea de ne-recuperare din UA inițial. Al treilea stadiu focalizează pe câteva chestiuni legate de recuperare care previn UA să continue până la punctul unor avarii structurale, incidente sau accidente. Acestea sunt:
-existența alarmelor și a altor indicatori pentru acțiunile nesigure care pot ridica întrebări relative la corectitudinea acțiunilor întreprinse sau neîntreprinse;
-oportunități pentru alți operatori (cei neîmplicați în UA) de a chestiona răspunsul oferit ;
-potențialul modificărilor consecutive în starea întreprinderii – care să conducă la noi alarme sau indicatori;