marți, 7 martie 2017

SISTEMUL INFORMATIC PENTRU MANAGEMENTUL BOLILOR PROFESIONALE LA NIVELUL UNITĂȚII ECONOMICE-2 GRAFUL DE RISC

Graful de risc este în principiu o metodă calitativă, publicată inițial în DIN V 19250 [Ref. 6]. și apoi inclusă în  IEC 60508 Part 5 Annex E [1] și ISA 84.00.01 (IEC 61511) Partea 3 Anexele D și  E
Metoda se bazează pe cunoașterea factorilor de risc aferenți procesului lu sistemului de control. Se realizează un graf  de tip arborescent în care fiecare stadiu reprezintă un factor de risc iar ramurile diferitele valori pe care le poate lua factorul respectiv de risc.
Factorii folosiți în graf sunt prezentați în tabelul din continuare:

Tabelul 1- Factori folosiți în graf
Parametru
Descirere
I (Inițiatori)
Inițiază cauzele care determină frecvenețele de producere a evenimentelor neprevăzute
E (Activatori)
Activează producerea respectivelor evenimente
S(Protecții)
Probabilitatea de eșuare a protecțiilor
C(Consecințe)
Consecințele evenimentului neprevăzut sau ale scenariului discutat.

Pașii de executat pentru a realiza acest scenariu sunt :
a. Asignarea parametrilor pentru cauza de inițiere I- I funcționează pe 6 nivele, de la I1 la I6
Tabelul următor dă nivelul I pentru diverse evenimente.

Tabelul 2- Nivelul I
Tipul de echipament
Nivel
Căderea ventilației generale pentru activități uzuale care implică pulberi în aer
I2
Spargerea unei conducte de transport
I2
Scăpări dintr-o conductă de transport
I3
Eșecul protecțiilor sub presiune- de tip sas presurizat, semi-presurizat
I1
Defecțiune scaun pompă
I5
Defecțiune regulator
I6
Defecțiune valvă de siguranță
I4

Tabelul următor dă nivelul I specific pentru cauzele de natură umană.

Tabelul 3- nivelul I pentru cauze de natură umană
Eșec uman
Nivel I
Eșec de a realiza o procedură de rutină executată[1]:
Odată pe an
I4
Odată sau de mai multe ori pe lună
I5
Odată sau de mai multe ori pe săptămână
I6
Eșecul în execuția unei proceduri de securitate[2] realizată :
Anual
I3
O dată sau de mai multe ori pe lună
I4
O dată sau de mai multe ori pe săptămână
I5

Tabelul următor dă valorile I pentru evenimente externe
Tabelul 4- Nivel I pentru elemente externe
Eveniment extern
Nivel I
Eșecul funcționării răcitoarelor cu apă
I6
Incendiu (mic)
I5
Incendiu (mare)
I4
Trăznet
I3
Accident auto
I4

Metodologia de realizare a unui astfel de graf este descompusă în pașii săi primari astfel:
Pasul 1: Asignarea unui parametru pentru cauza de inițiere
Așa cum s-a mai arătat sunt folosite 6 nivele pentru frecvența de inițiere a cauzei I1 și până la I6- bazate pe tabelele anterioare dar și pe experiența evaluatorului. I6 fiind cauza care apare cel mai frecvent și I1 –cauza care apare cel mai rar. I6 ar putea fi defecțiunile relativ dese ale unui sistem de exhaustiune pentru pulberi de lemn la locul de lucru iar I1 o otrăvire în masă, intenționată sau nu sau refuzul categoric al managementului de asigurare a sistemelor de exhaustiune pentru pulberi- atunci când locul de muncă produce astfel de pulberi.
Pasul 2- Urmărirea oricăror activatori sau modificatori de condiție (parametrul E).
Activatorii nu provoacă ei direct scenariul de evenimente care conduce inclusiv la boala profesională dar trebuie să fie prezenți pentru ca scenariul să se desfășoare. Câteva exemple sunt: dezactivarea alarmelor (tot sună inutil), trecerea peste procedurile de securitate (se poate lucra și fără echipament respirator), mentenanța preventivă neexcutată, etc.
Modificatorii condiționali sunt posibilitatea ca scăpările accidentale să ia foc, probabilitatea ca o persoană să fie prezentă astfel încât să fie expusă la un pericol, etc.
Există 2 valori luate în considerare pentru E.
E1-unul sau mai mulți activatori prezenți.
E2- nici un activator nu este considerat.
Pentru a fi ”credibili” respectivii activatori trebuie să determine o reducere de 10 la 1 a unui anumit tip de risc.
Pasul 3- Selecția matricii de risc ca să poată fi folosită în funcție de protecțiile S existente
S1- o protecție din Categoria 1 și două sau mai multe protecții permise din Categoria 2
S2- o protecție permisă din categoria 2
S3- nu sunt protecții permise
Protecțiile din categoria 1 se defectează mai rar decât cele din categoria 2- deci sunt mai fiable.
Pasul 4- Asignarea consecințelor(parametrul C)

Se folosesc scheme separate pentru fiecare tip de consecință , respectiv:
               -siguranța angajaților;
               -impact asupra mediului;
               -impact asupra afacerii;
Un tabel exemplificativ este dat în continuare
.
Tabelul 5- Tipuri de consecință
Categorie
Definiție
Securitatea personalului
Impact asupra mediului
Impact asupra afacerii
C1
Nu există impact negativ
Nu există impact negativ
Nu există impact negativ
C2
Timp pierdut
Impact temporar care se auto-reglează
1-2 săptămâni de închidere
C3
Leziuni severe
Necesită remedieri care pot fi asigurate rapid și la un cost adecvat
1 săptămână...1 lună închidere
C4
Victimă unică
Necesită remedieri care implică timp îndelungat și costuri semnificative
1 lună...6 luni închidere
C5
Victime multiple
Rezultă impact semnificativ în timp care nu poate fi remediat
Mai mult de 6 luni închidere

Pasul 5- se determină reducerea necesară a riscului
Pasul 6- Se documentează analiza

Tabelul următor este un tabel ”de calibrare”

Tabelul 6- Indicatori de calibrare
Parametru de risc
Clasificare
Note
C- consecința- legată de numărul de victime
C=numărul de persoane expuse x Vulnerabilitatea
Ca-leziune minoră
Vulnerabilitatrea este definită de natura pericolului față de care se face protecția. Următorii parametrii de vulnerabilitate pot fi interesanți:
V=0.01- scăpare mică pentru material toxic sau inflamabil
V=0.1-scăpare mare pentru material toxic sau inflamabil
V=0.5- probabilitate mare de incendiu sau de afectare toxică
V=1- rupere sau explozie
Cb-0.01...0.1
Cc->-.1...1
Cd>1
F=ocuparea zonelor de lucru
Fa= expunere rară către frecventă
Fb=expunere frecventă către permanentă

P- probabilitate de evitare a elementelor periculoase
Pa- adoptată dacă toate condițiile de siguranță sunt satisfăcute
Pb- adoptată dacă nu sunt satisfăcute toate condițiile de siguranță





[1] Cum ar fi, de exemplu, verificarea acumulării unor reziduuri chimice rezultate dintr-un proces de producție
[2] Cum ar fi, de exemplu, curățarea filtrelor de la măștile de protecție 

Niciun comentariu: